Cioburi

Cioburi. Franturi mici din suflet. Apar atunci cand linistea interioara este perturbata. Cand viata iti este data peste cap.

Putem vedea si partea buna a cioburilor. Primavara devreme , cand apele inghetate isi impodobesc suprafetele cu cioburi de gheata. E semn al renasterii. Si cu toate astea , niciodata nu va fi la fel , ca la inceput.

In spatele canapelei deja familiarizate, sta atarnata o oglinda. O privesc de 10 minute insistent. Nu-mi pot da seama ce reprezinta pentru mine. Ma oglindesc si incerc sa privesc dincolo de ea. Intr-un colt al oglinzii vad o pata . Ma intreb , e una reala sau  una dintre putinele pete din sufletul meu ? 
Dati-mi un burete sa o sterg . N-am curajul s-o fac . Tine de trecutul meu, n-o pot inlatura. Nu pot renunta la ea. Si totusi vreau sa scap de ea. Vreau sa ma simt eliberata.

Stand dreapta in fata oglinzii, dau capul intr-o parte, fara sa ma misc si fara sa-mi pierd contactul cu ea. Inca una ?! Nu , mi se pare.

Ochii, oglinda sufletului meu. Ei ma tradeaza de fiecare data cand zambesc. 

Ma intorc catre chipul deja cunoscut si zic cu o voce pierduta :

-    - Cioburi.

-     - Ce sunt cu ele ?

-      - Sunt peste tot. In sufletul meu , in ochii mei, in mintea mea. Ce sa fac cu ele ? Cum scap de influenta lor asupra mea ? Cum sa le dau afara ?

-      - Tu sa-mi spui.

-      - Nu stiu. Nu ar trebui sa ma ajutati sa gasesc o solutie ?

-      - Asta incerc sa fac !

-       - Innebunesc ?

-       - Simti asta ?

-       - Nu !

Ma indrept catre geam. O zi cu putin soare. Sa se fi spart si el in bucati mici ? 

Pe marginea pervazului statea nelipsita cana cu ceai. Sorbind usor din ea , imi ridic incet ochii si spun:

-       - I-am spus ca port anumite sentimente fata de el.

-      - Te-a facut sa te simti mai bine ?

-      - Deloc , dimpotriva. M-a facut sa ma simt si mai aiurea. Acum ma crede o fraiera. Nu-mi explic cum am ajuns la anii mei sa trec prin asta ?!

-      - Iubirea are si o anumita limita de varsta ?

-      Ar trebuie, nu ? Totusi, invatam in timp. Devenim mai intelepti. Imi dau seama ca  trebuie sa invatam din ce-am trait. Dar de ce alegem sa facem aceeasi greseala si a doua oara ?

-       - Speranta ?

-      - Probabil. Inca mai sper si cred ca s-ar schimba ceva in decizia lui.

-       - Iti doresti acest lucru ?

-       - Da ! Insa degeaba. Nu pot sa-i bag pe gat ceea ce simt. Nu pot sa-l fac sa simta aceleasi sentimente pentru mine. Este inutil.

-        - Renunti la lupta?

-       -  A sosit momentul.

Cioburi. Peste tot in jurul meu sunt cioburi. Degeaba incerc sa le adun , sa le lipesc ... vor reveni la loc in franturi mici.

Mi-am zarit chipul in geamul de la biroul doamnei . M-am intors catre oglinda. Cu cana de ceai in mana continuam sa ma privesc. Am inchis usor ochii. Caut o cale, o solutie. N-o gasesc.

Deschid nepasator ochii si vad in jurul meu doar cioburi.Franturi din sufletul meu .