Ce este fericirea ?

" Unii oameni cauta fericirea in placerile vietii, dar acumularea sau repetarea momentelor de placere nu duce la fericire. Placerea este fericirea ignorantilor. Fericirea - placerea inteleptilor " Barbey d'Aurevilly

Si totusi, ce este fericirea ?
Placerea de a atinge o anumita intensitate de emotii ? Sau o reactie la un eveniment din mediul inconjurator ?

Termenul dat, a cuprins o nota abstracta.
Inaintand, ajunge sa aiba cateva dimensiuni operationale exacte, si tot mai mult sa se incadreze in valori masurabile.

Eu nu stiu cum ar fi corect sa fiu fericita, insa stiu ca fiecare din noi isi construieste propria fericire din ceea ce crede ca il va multumi.
Deseori luptam pentru lucruri care se adeveresc a fi inutile, care nu ne fac fericiti.

Personal, nu pot sa limitez esenta acestui cuvant, daca as face-o, ar insemna ca-mi neg propriile trairi.
Dar as incerca sa ii dau o directie, un sens, sa fie ceva de lunga durata.

Se spune ca aceasta emotie, se obtine in timp si ca necesita eforturi. Dar ce facem atunci cand nu dispunem de acel timp ? Cand timpul dat se afla de partea cealalta a baricadei.

TRAIM

Traim fiecare moment cu un alt nivel de intensitate, de parca am fi pe marginea unei prapastii.
Sorbim din clipele ramase, pana ajungem la maduva lor, savurand insetati si ceea ce ne-a mai ramas.

Si nu mi-as fi imaginat vreodata, precum ca cuvintele celei mici, jucandu-se prin parul meu si ramanand cu moturi de fire de par in mana -  sa ma faca fericita.
E mica si nu intelege de ce matusa ei plange de fiecare data cand ea ii spune ca e frumoasa si ca tenul palid, ii aminteste de Alba ca Zapada. Ca-n ochii vinetii inca traieste speranta. Sperata de a fi fericita.

Pasari zburatoare

As vrea sa-mi petrec ultimele zile din viata prin terminalele lungi ale diferitor aeroporturi din diferite colturi ale lumii.

As renunta sa lupt cu boala, care inevitabil, mai devreme sau mai tarziu imi va fura dorintele.

Asa ca mi-as dori sa fiu acolo sus. Acolo unde orice gravitatie interioara poate fi sfidata.

Acolo unde soarele imi va straluci in ochi si jucaus imi va atinge fata. Iar eu voi zambi de fiecare data de parca ar fi pentru prima oara.

Mi-as dori sa simt acel gol in stomac la decolare, de fiecare data cand viata se va scurge mai repede decat ar fi cazul, iar zilele se vor transforma in ore.

As vrea sa urmaresc nenumarate spectacole de apus de soare. Sa ma delectez cu combinatiile inimaginabile de culori si sa ma bucur precum un copil mic de o ciocolata.

Iar la sfarsit de acest drum, sa aud aplauzele oamenilor dragi, precum cele ale calatorilor la aterizare.

Nu voi lasa ca acest ultim zbor sa-mi fure fericirea. Eu zbor.