Visele sunt
precum niste ingeri, care tin raul departe de mine.
Iubirea este
lumina care alunga cat mai departe intunericul din el, din sufletul meu.
Sunt
atat de indragostita de tine incat te-am facut scopul meu, renuntand la lucrurile
frumoase din jur.
Nici n-am
realizat cum dintr-odata totul s-a prabusit. Totul a disparut .
Se spune
ca iti este dor de amintirile legate de acea persoana, nu de ea insasi. Nu stiu ce sa cred, una stiu ... imi
este dor.
Imi este
dor chiar si atunci cand imi vorbesti. N-am incetat sa-ti simt lipsa de cand ai
decis sa pleci.
Ura. Asta
a fost subiectul despre care am vorbit.
Si ti-am
zis ca n-as putea sa te urasc. As putea sa te evit, sa te uit, dar niciodata sa
te urasc.
Recunosc, urasc patul in care dormi, caci are imprimat mirosul tau. Iti urasc asternuturile, pentru ca doar ele te pot imbratisa. Oglinda, pentru ca doar ea te
poate vedea asa cum esti. Lucrurile care le poti atinge si pe care iti lasi
amprenta. Urasc oamenii care te pot vedea si-ti pot strange mana. Dar nu si pe
tine.
Visele. Locul
unde noi vom fi mereu impreuna.
Visez.
