Cioburi. Franturi mici din suflet. Apar atunci cand
linistea interioara este perturbata. Cand viata iti este data peste cap.
Putem vedea si partea buna a cioburilor. Primavara
devreme , cand apele inghetate isi impodobesc suprafetele cu cioburi de gheata. E
semn al renasterii. Si cu toate astea , niciodata nu va fi la fel , ca la
inceput.
In spatele canapelei deja familiarizate, sta
atarnata o oglinda. O privesc de 10 minute insistent. Nu-mi pot da seama ce
reprezinta pentru mine. Ma oglindesc si incerc sa privesc dincolo de ea.
Intr-un colt al oglinzii vad o pata . Ma intreb , e una reala sau una dintre putinele pete din sufletul meu ?
Dati-mi un burete sa o sterg . N-am curajul s-o fac . Tine de trecutul meu,
n-o pot inlatura. Nu pot renunta la ea. Si totusi vreau sa scap de ea. Vreau sa
ma simt eliberata.
Stand dreapta in fata oglinzii, dau capul intr-o
parte, fara sa ma misc si fara sa-mi pierd contactul cu ea. Inca una ?! Nu , mi
se pare.
Ochii, oglinda sufletului meu. Ei ma tradeaza de
fiecare data cand zambesc.
Ma intorc catre chipul deja cunoscut si zic cu o
voce pierduta :
- - Cioburi.
- - Ce sunt cu ele ?
- - Sunt peste tot. In sufletul meu , in
ochii mei, in mintea mea. Ce sa fac cu ele ? Cum scap de influenta lor asupra
mea ? Cum sa le dau afara ?
- - Tu sa-mi spui.
- - Nu stiu. Nu ar trebui sa ma ajutati sa
gasesc o solutie ?
- - Asta incerc sa fac !
- - Innebunesc ?
- - Simti asta ?
- - Nu !
Ma indrept catre geam. O zi cu putin soare. Sa se fi
spart si el in bucati mici ?
Pe marginea pervazului statea nelipsita cana cu
ceai. Sorbind usor din ea , imi ridic incet ochii si spun:
- - I-am spus ca port anumite sentimente fata
de el.
- - Te-a facut sa te simti mai bine ?
- - Deloc , dimpotriva. M-a facut sa ma simt
si mai aiurea. Acum ma crede o fraiera. Nu-mi explic cum am ajuns la anii mei
sa trec prin asta ?!
- - Iubirea are si o anumita limita de
varsta ?
- Ar trebuie, nu ? Totusi, invatam in
timp. Devenim mai intelepti. Imi dau seama ca
trebuie sa invatam din ce-am trait. Dar de ce alegem sa facem aceeasi
greseala si a doua oara ?
- - Speranta ?
- - Probabil. Inca mai sper si cred ca s-ar
schimba ceva in decizia lui.
- - Iti doresti acest lucru ?
- - Da ! Insa degeaba. Nu pot sa-i bag pe
gat ceea ce simt. Nu pot sa-l fac sa simta aceleasi sentimente pentru mine.
Este inutil.
- - Renunti la lupta?
- - A sosit momentul.
Cioburi. Peste tot in jurul meu sunt cioburi.
Degeaba incerc sa le adun , sa le lipesc ... vor reveni la loc in franturi
mici.
Mi-am zarit chipul in geamul de la biroul doamnei .
M-am intors catre oglinda. Cu cana de ceai in mana continuam sa ma privesc. Am
inchis usor ochii. Caut o cale, o solutie. N-o gasesc.
Deschid nepasator ochii si vad in jurul meu doar
cioburi.Franturi din sufletul meu .
